Inegalabilul Coelho..

Dacă îţi plac cărţile lui Paulho Coelho, atunci cu siguranţă vei îndrăgi acest film regizat după romanul său cu acelaşi titlu. Dacă ţinem cont de cantitatea de nefericire care există la ora actuală în societate şi de numeroasele sinucideri, poate că decizia unei tinere de a muri nu va mai părea atât de surprinzătoare.
Însă ceea ce surprinde în acest film este faptul că Veronika regăseşte bucuria de a trăi odată ce a acceptat ideea că va muri. Astfel, odată ce dispare frica de moarte, viaţa îşi face loc printre gândurile triste şi le anihilează. Un rol important în povestea Veronikăi îl joacă doctorul Blake care contribuie la transformarea ei fără ca ea să-şi dea seama.
Ea redescoperă iubirea şi se redescoperă pe sine în ultimul loc în care s-ar fi aşteptat – într-un sanatoriu cu bolnavi mintal. Filmul te îndeamnă la meditaţie- oare care e diferenţa dintre oamenii închişi în sanatorii şi cei de pe stradă, dacă ambele categorii nu deţin controlul asupra minţii? Poate singura diferenţă este că cei închişi nu se conformează normelor impuse de societate…poate că „normalitatea” aşa cum o ştim e doar o simplă idee, căci fiecare om este unic.
Citat din film : În ziua de azi, majoritatea oamenilor şi-au înlocuit emoţiile cu frica, fiecare are vis, dar puţini sunt cei care şi le realizează- lucru care ne transformă pe noi ceilalţi în nişte laşi.

   cu drag,SeLeNe