joi, 30 decembrie 2010

Catre Adelaide...


Partea 1 –Intalnirea


        Era o zi ploioasa.Zeci de trăsuri se opreau în  faţa universităţii,dar dintre toate acestea doar una s-a remarcat şi aceea era cea a domnisoarei Adelaide. Insă nu va imaginaţi că trasura avea ceva nemaivazut până la vremea respectivă,din potriva era cea mai ramolită însă cea mai rapida- cu toate acestea  domnisoara  Adelaide urma să întârzie la cursuri…
      Aceasta scotoci prin gentuta sa  îi platească birjarului,îsi stranse cărtile în brate şi îşi pregatise umbrela spre a o desface.
Era o zi destul de mohorata iar norii începeau sa-şi verse  fercicirea asupra omanenilor şi pesemne că şi marinarii noului vas cu marfuri,,Triton”aveau de furca cu Poseidon.
Ceva sau cineva îl deranjase-gândi Adelaide.
Treptele de culoarea margaritarelor  erau pasite de fata incet incet de teama de a nu aluneca-nu avu noroc.Alunecase chiar la ultima trepta –dar fusese salvat în ultimul moment de un student aflat langa coloanele mari din marmura grecească.
      O apuca strans de mâna stangă  dar cărtile căzuseră deja în băltile proaspat facute.
-Oh..nu cărţille erau noi-zise ea.
-Imi pare rău ,lasa-mă să te ajut.
Fata îi era rosie –asta nu trebuia sa se intample- gandi  ea,momentul de indignare pt cartile noi recent spalate in balti trecuse disparuse,disparuse in momentul intalnirii celor 2 priviri.
-Intârziem…şi nu se cuvine –cel putin nu din prima-spuse cu un ton usor amuzant.De aici te descurci?Ce curs ai?
- De biochimie…
-Aha,pai atunci voi fi prin prajma in caz ca vei mai avea nevoie de ceva.Eu am curs alaturi.
-Dar tu?intreba ea îmbujorată?
-Ce curs am  a...de filozofie.
-Mai vorbim…
-Stai-stigă ea.Cui sa îi multumesc ?
-Mă cheamă Al…
-Cum?intreba ea din nou dar datorită forfotei nu il putu întelege complet…


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu